Nicăieri nu se muncește mai mult ca în România: țara noastră, lider la numărul de ore muncite ”mult și ieftin”
Românii muncesc mult și câștigă puțin. Aceasta era realitatea cu care trăiau foarte mulți conaționali, dar acum a fost confirmată și de către Eurostat printr-o analiză a cărei concluzii le poți vedea mai jos.
Cu 40,3 ore muncite săptămânal, România a fost singura țară dintre cele 27 din cadrul Uniunii Europene care a depășit pragul de 8 ore pe zi. Pe locul al doilea sunt bulgarii cu 39 de ore pe săptămână, slovenii cu 38,9 ore și grecii cu 37,9 ore. Ca referință generică, media din Uniunea Europeană este de 35,1 la această oră.
Dincolo de acest detaliu destul de trist, este important de reținut că acest indicator s-a menținut aproape de nivelul de 40 de ore pe tot pacursul anului trecut, chiar dacă ne-am aflat în pandemie. Am discutat de 40,2 ore în T1, 39,3 ore în T2 ( imediat după declanșarea pandemiei și introducerea de restricții) și 40,4 ore în T3, la relaxarea măsurilor de distanțare socială și înainte de puseul de creștere a îmbolnăvirilor de Covid spre finalul anului trecut.
Dacă ești curios cine se află la polul opus al orelor de muncă, față de România, răspunsul este Olanda. Olandezii au avut o medie de doar 30,8 ore când românii au muncit 40,3 ore. Austria este pe poziția a doua cu 32,7 ore, Danemarca are 33,1 ore, iar Suedia se bucură de 34,2 ore. Italia are 34,3 ore. Ca un argument important pentru această discrepanță, este important de reținut că, în țările menționate mai sus, proporția celor care lucrează cu timp parțial (jumătate de normă) este semnificativ mai ridicată decât în România și alte țări intrate mai recent în blocul comunitar.
Rata scăzută a celor care lucrează cu program parțial sau jumătate de normă este și motivul pentru care România și Croația sunt singurele țări din regiune care se află din punct de vedere al ratei de ocupare a locurilor de muncă sub media europeană. Practic, România are o proporție relativ redusă de persoane din perspectiva practicii europene (70,8% față de media UE de 72,4% și pragul de 80% trecut de Suedia și Germania), care lucrează mult pentru a compensa un grad de ocupare încă redus, ce ar putea fi majorat prin extinderea ocupării cu timp parțial de lucru.